duminică, 28 februarie 2010

despre menire

Destinul nostru nu este acelaşi cu viitorul nostru: În timp ce viitorul este ceea ce se va petrece mai târziu, destinul este în fiecare moment, şi putem să devenim întotdeauna deschişi în faţa acestuia. Destinul spune da chemării cu care ne-am născut, în timp ce soarta este ceea ce se petrece atunci când ne luptăm pentru a ne ignora chemarea adevărată. Aceasta este o idee foarte veche care este împotriva a ceea ce spune filozofia şi biologia modernă, care ne defineşte destinul prin profile psihologice şi genetice. Însă, cu cât ne identificăm cu ceea ce au făcut părinţii noştri sau au eşuat să facă, cu ceea ce a fost programat în cromozomii noştri, cu ceea ce posedăm sau cu ceea ce purtăm, cu atât povestea noastră aparţine strămoşilor noştri sau celorlalţi. Ne ratăm viaţa explicându-le celorlati despre alegerile noastre, realizând o listă care este dincolo de controlul nostru.
Dar cred că soarta poate fi transformată în destin atunci când descoperim înţelesul ascuns al vieţilor noastre ...
Fiecare dintre noi ne alegem un caracter şi o chemare înainte de a ne naşte – acestea se nasc o dată cu noi şi nu pot fi explicate prin teorii psihologice. Uneori recunoaştem aceste calităţi în copiii noştri cu mult mai uşor decât am făcut-o în noi înşine: Ne întrebăm de unde vine acea încăpăţânare, determinare sau de absenţă a minţii. Bineînţeles, aplaudăm excepţionalele calităţi atletiice sau un talent muzical, dar ne este frică de alte caracteristici extraordinare ca şi o mare necesitate de mişcare şi noutate care face să fie dificil să stăm în clasă. Trebuie să ne întrebăm: Toate acestea sunt probleme care necesită o medicaţie adecvată sau sunt doar expresia unei chemări unice?
Este posibil să primiţi o chemare din partea destinului pe care să o ignoraţi adesea. Este tentant să spuneţi, „Nu sunt gata să fac acest lucru încă – îl voi face altă dată. Acum mă simt comfortabil.” Dar atunci când nu răspundeţi chemării voastre, riscaţi alungarea din rai, din comoditate.
În povestirea lui Jonath şi a balenei, de exemplu, Dumnezeu îl cheamă pe săracul neguţător şi-i spune, „ Doresc să mergi la Ninive.” Şi Jonah îi răspunde, „Nu, doresc doar să am o viaţă simplă. Doresc să rămân un simplu neguţător şi doresc să fiu lângă copiii mei şi strănepoţii mei.” Jonah i-a ignorat chemarea, s-a urcat într-un vas, şi s-a îndreptat într-o direcţie opusă de Ninive. A început o furtună foarte puternică, iar marinarii ştiau că dintre pasageri încălcase voinţă lui Dumnezeu. Plin de umilinţă, Jonah a mărturisit tovarăşilor săi marinarii că el a fost cel care a făcut asta. Pentru a se salva pe ei înşişi, marinarii l-au aruncat peste bord, iar el a fost înghiţit de o balenă care l-a purtat în stomcul său către ţărmul lui Ninive.
În timp ce era în stomacul balenei, Jonah a recunoscut că destinul său era să ducă în lume cuvântul lui Dumnezeu. Când umilul negustor a fost regurgitat de către balenă la Ninive, el a început să predice celorlalţi cuvântul lui Dumnezeu – dar el a trebuit să treacă prin mari greutăţi până a-şi accepta chemarea. Povestea lui Jonah ne învaţă că dacă nu vrem sa răspundem destinului nostru prin liberul nostru arbitru, atunci vom fi duşi către acolo oricum.
Chemarea destinului este, de obicei, una neobişnuită. Nu este o simplă alegere a meniului între pui sau peşte – este o forţă care se află dincolo de controlul nostru. Răspundem acestei chemări a destinului de unii singuri, sau va trebui să aşteptăm ca o boală sau o criză personală să ne oblige să ne oprim din ceea ce facem şi să ne urmăm destinul?
Timp de mai mulţi ani am dorit să evit propria mea chemare. De fiecare dată îmi spuneam, „Vreau să am un serviciu obişnuit şi o viaţă regulată”, dar toate circumstanţele au conspirat ca viata mea sa fie altfel. Am descoperit un vechi proverb care spunea, „Dacă vrei să-L vezi pe Dumnezeu râzând, atunci fă-ţi planuri.”
Marile personalităţi ne arată că putem să ne sacrificăm credinţele limitatoare pentru a transforma natura unui test dintr-o dorinţă de supravieţuire într-un destin. Prin urmare, ce este destinul nostru? Destinul nostru inseamna a ne obişnui cu limitările noastre, sau este cel de a transforma lumea?

Destinul lui Jonah la dus pe ţărmul oraşului Ninive chiar atunci când încerca să fugă. La fel precum el, aveţi o şansă: Puteţi aştepta până când veţi fi înghiţit de o balenă (sau să începeţi de când viaţa voastră nu vă mai aparţine), sau să abordaţi o cărare mai conştientă. Jonah nu era diferit de oamenii care au în maşină orarul – ei se grăbesc la muncă în timp ce vorbesc la telefonul celular, în timp ce-şi beau cafeaua, pentru că nu au dormit suficient – până când vor fi implicaţi într-un accident oribil, aproape fatal. Viaţa îi opreşte rece şi-i împige către alt loc, scuipându-i pe „un ţărm îndepărtat”. După acident, ei sunt transformaţi în mod irevocabil, întrebându-se despre menirea şi scopul dominant al existenţei lor.
Dar de ce să aşteptăm un accident, sau un act de disperare, sau momentele finale ale vieţii noastre pentru a învăţa sensul existenţei noastre? De ce să nu experimentăm acea cunoaştere în timp ce trăim plenar viaţa având un scop înalt? Aşa cum spun zicătorile, nimeni nu şi-a dorit, ca ultima dorinţă înainte de moarte, să mai petreacă câteva ore la serviciu. Ceea ce regretăm la sfârşit este pierderea iubirii, lipsa de timp pentru fiinţa iubită,, sau absenţa unui sens profund al vieţii noastre. Regretăm că nu am făcut ceea ce ne-ar fi oferit un sens sau o împlinire emoţională şi creativă, în direcţia urmării chemării proprii.

joi, 25 februarie 2010

cuvintele noastre

FII IMPECABIL ÎN TOT CEEA CE SPUI
Primul leg amânt este cel mai important dintre toate, si totodat a cel mai greu de respectat. Este atât de important, încât doar prin respectarea acestui
prim leg mânt vom putea deveni capabili s a trecem pe nivelul existential pe care eu 1-am numit raiul pe p amânt.
Primul Leg amânt este urm atorul: fii impecabil în tot ceea ce spui. Sun a foarte simplu, dar este o lege extrem de puternic a.
De ce pornim de la cuvinte? Cuvântul este puterea prin care noi cre am. Cuvântul este darul care vine direct de la Dumnezeu. în Evanghelia dupa Ioan din Biblie se spune, referitor la crearea universului:
„La început a fost cuvântul si cuvântul era la Dumnezeu, si Dumnezeu era cuvântul”. Prin cuvânt, noi ne exprim am puterea creatoare. Prin cuvânt putem manifesta totul. Indiferent de limba pe care o vorbim, intentia noastr a se manifesta prin cuvânt.
Tot ceea ce vis am, tot ceea ce simtim si ceea ce suntem cu adeva rat - toate acestea se manifest a doar prin puterea cuvântului.
Cuvântul nu este doar un sunet sau un simbol scris. Cuvântul este o forta este puterea pe care o avem de a ne exprima si de a comunica, de a gândi si de a crea evenimentele din viata noastr a. Singur omul poate vorbi. Ce alt animal de pe planeta poate vorbi? Cuvântul este cea mai puternica unealt a pe care o are omul; este unealta magiei. Dar, la fel ca si o spad a cu dou a t aisuri, cuvântul nostru poate crea cel mai frumos vis, dar poate si sa distruga tot ce exista în jurul nostru. Un tais al sabiei îl constituie asadar folosirea gresita a cuvântului, cea care creeaz a iadul pe pamânt. Cel alalt t ais îl constituie impecabilitatea cuvântului, care creeaza doar frumusete, iubire si raiul pe p amânt. In functie de modul în care este folosit, cuvântul ne poate elibera, sau ne poate înl antui mai mult decât ne închipuim. Intreaga magie de care dispunem se bazeaz a pe cuvintele noastre.
Cuvântul nostru este magie pur a, iar folosirea lui gresit a este magie neagr a.
Cuvântul este atât de puternic încât un simplu cuvânt poate schimba o viata sau poate distruge vietile a milioane de oameni.

CELE PATRU LEGAMINTE- Don Miguel Ruiz

Calitatile unui barbat continent

Calitatile unui barbat continent care a atins starea de superpotenta

IBărbatul continent sexual iradiază încrederea pe care o are în sine
Aceasta ar putea fi cea mai importantă trăsătură, încrederea în sine şi în propriile capacităţi. Trebuie să simţi că poţi duce până la capăt tot ceea ce ai gândit că doreşti să realizezi. Bărbaţii care sunt continenţi sexual ştiu cine sunt, se acceptă aşa cum sunt şi le place de ei aşa cum sunt. Sunt încântaţi de felul lor de a fi şi de locul pe care-l au în lume. Au o anumită mulţumire de sine şi nu transpare nici o urmă de nesiguranţă în tot ceea ce manifestă. Dar nu sunt spirite comode, ci fiinţe capabile de a depune eforturi uriaşe pentru a împlini tot ceea ce şi-au propus. Sunt curioşi în privinţa vieţii. Le plac aventurile şi provocările şi-şi urmăresc scopurile şi realizarea acestora cu pasiune şi convingere.

2. Bărbatul continent sexual îşi exprimă la maximum potenţialul
Dacă un asemenea bărbat ar fi întrebat: „Care sunt lucrurile pe care nu le-aţi făcut niciodată, dar v-ar plăcea să le faceţi?“ El se gândeşte un timp înainte de a răspunde, apoi menţionează câteva lucruri, dar foarte relaxat, spre deosebire de modul grăbit în care răspund bărbaţii care nu practică continenţa sexuală, dar au o mulţime de dorinţe neîmplinite. Bărbaţii continenţi sexual nu-şi doresc multe lucruri deoarece ei îşi trăiesc plenar viaţa şi au forţa de a-şi împlini dorinţele. De obicei ei şi-au atins scopurile în viaţă deoarece au trăit fiecare eveniment al vieţii lor cu o intensitate maximă. De obicei răspunsul lor este: „Sunt lucruri pe care mi-ar mai plăcea să le fac, dar dacă ar fi să mor astăzi, nu aş avea regrete.“

3. Bărbatul continent sexual are respect pentru trupul şi sănătatea sa
Spre deosebire de bărbaţii care par să aibă încredere în ei, dar au o personalitate destul de fragilă, bărbaţii continenţi sexual, superpotenţi, nu au nevoie să ceară în permanenţă părerile altor persoane despre ei înşişi. Sunt siguri în ceea ce-i priveşte. Nu au nevoie să parcurgă mari distanţe pentru a dovedi ceva sau să pledeze pentru forţa lor. Aceasta nu înseamnă că trebuie să le trecem cu vederea eventualele slăbiciuni; deseori sunt mândri, dar nu sunt aroganţi şi narcisişti. Însă, ei sunt destul de sinceri cu ei înşişi pentru a se vedea într-o lumină corectă, inclusiv cu defectele pe care le au. Dacă te accepţi aşa cum eşti vei observa că şi ceilalţi te acceptă în aceeaşi măsură şi nu vei mai avea acel sentiment de nulitate, de aneantizare a propriei fiinţe.

4. Bărbatul continent sexual gândeşte pozitiv
Paharul lui este pe jumătate plin, nu pe jumătate gol. Orice situaţie poate fi interpretată din mai multe puncte de vedere: poţi să te scufunzi în apele mlăştinoase ale minţii tale sau poţi să înnoţi liber spre locul unde curentul gândirii te va îndrepta către o zonă mai bună. Aceasta nu înseamnă că acest bărbat mimează o stare de bună dispoziţie, ci doar că atitudinea sa este cea a unei fiinţe puternice, care nu se teme şi care poate să rezolve probleme care pentru alţii ar fi inimaginabil de rezolvat. Ei sunt fiinţe curajoase şi pline de forţă care reuşesc să treacă cu succes peste toate obstacolele care stau în faţa lor, cu o atitudine calmă şi plină de optimism.

5. Bărbatul continent sexual este, de obicei, un învingător
Bărbaţii care au atins starea de continenţă sexuală perfectă intră în tot felul de competiţii în mod cinstit. Le place să fie primii, dar suportă cu demnitate înfrângerea pentru că ştiu că în momentul care au pierdut, au depus toate eforturile de care erau capabili în acel moment. În afară de aceasta ei mai ştiu că a fi în permanenţă numărul unu nu e partea cea mai interesantă a vieţii. Ei ştiu că a participa la o întrecere este un lucru cu mult mai important decât faptul că o câştigi sau nu, iar o fuziune amorosă plină de iubire şi transfigurare este la fel de importantă ca un venit bun pe care l-ai realizat.
În momentele dificile, bărbatul perfect continent sexual îşi reface potenţialul cu rapiditate şi nu se gândeşte la eşec. Îşi analizează faptele cu obiectivitate, învaţă din greşeli şi adoptă soluţiile cele mai bune.

6. Bărbatul continent sexual este echilibrat din punct de vedere emoţional
Aceste fiinţe sunt rareori neliniştite şi rareori au probleme cu somnul. Nu se lasă pradă fricii iraţionale şi animozităţii neîntemeiate şi nici nu se lasă copleşiţi de sentimente de ruşine sau de vinovăţie. Rareori sunt deprimaţi, dar ei nu se lasă înfrânţi sau copleşiţi de necazurile lumii şi nu se simt o victimă a societăţii.

7. Bărbatul continent sexual este fericit
Acestor bărbaţi le place să trăiască viaţa din plin. Orice ar face ei trăiesc plenar în momentul prezent, în clipa prezentă şi astfel se bucură de tot ceea ce le aduce viaţa. Ei au un simţ al umorului deosebit afirmând deseori: „Nu iau viaţa nici prea uşor, nici prea în serios, pentru mine ea este un joc frumos şi misterios.“ Ei ştiu să aprecieze ironiile şi absurdităţile vieţii. Astfel încât pot râde cu poftă de teama pe care ar putea-o avea, amuzându-se copios pe seama acesteia.

8. Bărbatul continent sexual este vioi şi comunicativ
Spre deosebire de ceilalţi, bărbaţii perfect continenţi sexual culeg plăcerea din toate aspectele vieţii, învăţând să abordeze orice gen de activitate cu entuziasm, cu interes şi cu pasiune.
Bărbatul superpotent tratează oamenii cu respect şi acelaşi lucru îl pretinde de la ceilalţi. În mod obişnuit, ei sunt înzestraţi cu un mare farmec şi o mare abilitate de a stabili relaţii sociale, fiind sensibili şi empatici la sentimentele altora.

Image9. Bărbatul continent sexual este foarte conştient de sexualitatea sa
El se raportează la sexualitatea lui în mod pozitiv, iar datorită unui control foarte bun al energiei erotice, nu se află în conflict cu aceasta. El nici nu este obsedat de sexualitatea sa, deoarece obsesia sexualităţii reprezintă un mare semn de slăbiciune, iar bărbaţii puternici nu ajung să fie dependenţi de sexualitate.
El este cel care se poate bucura de o funcţionare armonioasă a minţii în corelaţie cu sexualitatea, mintea fiind chiar ajutată să funcţioneze mai bine, datorită transmutării şi sublimării energiei erotice pe etajele superioare ale fiinţei. El priveşte viaţa sa sexuală ca pe un mod armonios de a integra iubirea şi erotismul, nu ca pe o cursă cu multe evenimente sportive.
De obicei, un bărbat care este continent sexual acţionează la capacitatea sa maximă, adică într-o deplină armonie cu corpul său. El are o anumită înţelepciune care îi este conferită tocmai de acst control perfect al energiilor erotice pe care ajunge să le transmute şi sublimeze în energii superioare. De obicei, în ceea ce alţii văd o problemă, bărbatul superpotent vede uneori o glumă. Superpotenţa este ca o îmbrăcăminte veche şi neuzată, nu iese în evidenţă cu ostentaţie şi nici nu atrage atenţia; bărbaţii continenţi sexual, superpotenţi, lasă lucrurile să vorbească de la sine despre ceea ce sunt în stare, în timp ce ceilalţi simt nevoia să se laude pentru a acoperi dezamăgirea ce marchează viaţa lor sexuală.

10. Bărbatului continent sexual îi place să ofere şi să primescă plăcere
De fapt îi place enorm să facă dragoste, acesta este o motivaţie majoră a vieţii lui sexuale. Nu este totul să faci dragoste, dar este necesar să ştii să savurezi fiecare fuziune erotică în parte. El ia sexualitatea în serios, dar fără a fi sobru, fiind pasionat şi participând intens la fuziunea amoroasă în care este angrenat. Bărbatului superpotent îi place spontaneitatea şi-i place să acţioneze într-un mod neaşteptat.

11. Bărbatul continent sexual iubeşte femeile
Acestor bărbaţi le place foarte mult să fie în prezenţa femeilor. Le place să le admire, să le privească, să le descopere. Apreciază feminitatea în toată varietatea de forme şi mărimi. Forma unui picior, linia coapsei, curbura sânilor, sunt daruri naturale ale femeii pe care un astfel de bărbat le savurează cu toată fiinţa sa. Multe femei apreciază aceste aspecte şi de aceea se îmbracă foarte incitant cu fuste scurte şi tricouri mulate, îşi aranjează părul şi se machiază, îşi analizează forma corpului şi şi-l arată uneori cu multă îndrăzneală în haine ce înlesnesc acest lucru. Dar şi femeilor le place să privească bărbaţi atractivi şi chiar să-i dezbrace cu privirea.
Ei nu au nevoie să se simtă superiori, simţindu-se relaxaţi în privinţa femeilor, iar acest sentiment este reciproc. Ceea ce interesează femeile, până la urmă, nu este numai un bărbat care să o satisfacă sexual, ci un bărbat care să-i umple sufletul şi inima. Ele, de obicei, îşi doresc un iubit sensibil şi bun, dar şi care să le satisfacă erotic, care să aibă grijă de nevoile şi de dorinţele lor.

12. Bărbatul continent sexual nu este neliniştit în privinţa performanţelor sale sexuale şi ştie cum să facă faţă stresului
Aici se poate face distincţia cea mai clară între bărbaţii care au atins această stare de continenţă sexuală şi de superpotenţă şi cei care nu au atins încă această putere.
Bărbaţii care au atins asemenea stare nu au nevoie de filme erotice care să le stimuleze apetitul sexual. Ei au o energie pozitivă care-i face să cucerească mai întâi femeia iubită şi doar apoi să facă dragoste cu aceasta.
Nimic nu este mai dăunător satisfacţiei erotice decât neliniştea sau depresia Depresia este cunoscută ca fiind unul din factorii cei mai dăunători în ceea ce priveşte satisfacţia sexuală. De aceea este necesară o gândire pozitivă puternică care să conducă la depăşirea depresiilor şi a emoţiilor negative.
Superpotenţa, continenţa sexuală se găseşte la îndemâna fiecărui bărbat. Nu este un fapt excepţional ci doar un lucru natural, normal şi orice bărbat care este conştient de valoarea acesteia va urmări să depună toate eforturile pentru a ajunge să stăpânească această forţă, această energie care-i va transforma complet viaţa. Este sigur însă că toate fiinţele umane au nevoie de o educaţie sexuală corepunzătoare care să le asigure o stare de conştienţă şi de stăpânire a acestui rezervor imens de putere al fiinţei.

"Continenta sexuala", Svetlana Sauciuc

Un barbat fascinant? Da, un barbat continent

Unii bărbaţi par a avea un magnetism special prin care atrag atenţia. Ei par că umplu întreg spaţiul în care intră şi magnetizează toate privirile. Ei manifestă o stare de fascinaţie. Bărbaţii puternici îi privesc cu admiraţie şi respect, în timp ce bărbaţii cu personalitate slabă îi privesc cu invidie sau sunt intimidaţi.
Femeile sunt răvăşite de un asemenea bărbat. Îi recunosc puterea, indiferent dacă sunt conştiente sau nu de aceasta. Sunt atrase de el din punct de vedere fizic, chiar dacă trăsăturile sale nu sunt de actor de televiziune, dar el emană prin toată fiinţa sa o forţă şi o masculinitate care sunt de-a dreptul irezistibile pentru femei. El este cel care inspiră imaginaţia femeilor. Aceşti bărbaţi au o charisma specială care fascinează. Dar să vedem ce înseamnă de fapt a fascina.

"A fascina" înseamnă a avea o mare putere de atracţie, charisma, seducţie exercitată asupra altor fiinţe umane cu ajutorul unei energii subtile gigantice. Aceasta are drept consecinţă imediată atracţia irezistibilă a unei alte persoane şi chiar captivarea, seducerea celuilalt, care uneori se manifestă printr-o stare limită în care câmpul conştiinţei sale se îngustează foarte mult. Fiinţa umană în cauză fiind literalmente absorbită de o altă persoană, fără a fi hipnotizată în mod direct, este profund impresionată şi ajunge să fie aproape incapabilă să se desprindă de fiinţa umană de a cărei prezenţă este copleşită. În aceste cazuri avem de-a face cu o energie uriaşă care o dată manifestată, generează în alte fiinţe umane o stare de fascinaţie, de seducţie. Aceste aspecte au fost evidenţiate de ştiinţa modernă prin fotografierea aurei energetice şi prin corelarea mărimii acesteia cu fenomenele de fascinaţie ce apar la anumite persoane. Persoanele cu o aură energetică mare vor exercita în mod instantaneu fenomene de fascinaţie asupra altor persoane.
În momentul în care se manifestă această fascinaţie rezultă o suspendare aproape totală, sau chiar totală, a activităţii mentalului la fiinţa care este fascinată. Continenţa amoroasă este una dintre modalităţile cele mai eficiente prin care un bărbat îşi poate mări charisma, deoarece în loc să se descarce şi să piardă energia erotică el o transmută şi o sublimează pe nivelele superioare ale fiinţei sale, ceea ce conduce la o mărire a stării de energizare a întregii sale fiinţe la nivel fizic şi subtil. Prin practica continenţei amoroase bărbatul dispune de energii subtile gigantice care apoi le orientează către domeniile în care are nevoie să le folosească, dar în jurul său se va manifesta un câmp de forţă virilă de o frecvenţă electrizantă, prezent în mod spontan şi continuu în jurul său, care dă senzaţia de focar lăuntric centrifug. De asemenea, aceşti bărbaţi se pot recunoaşte după intensitatea şi puterea cu totul excepţională a privirii care, în cazul lor, electrizează şi hipnotizează spontan. Ei posedă un echilibru emoţional foarte mare şi sunt realişti. Atracţia lor este datorată şi trăirilor pozitive şi a unei bune imagini despre sine şi despre proiectele lor de viaţă. Acceptându-se aşa cum sunt, pe ei înşişi, dar şi pe ceilalţi, din punctul de vedere al trăirilor emoţionale libere, necenzurate şi realiste, atunci, în mod automat, devin atractivi. Există foate mulţi bărbaţi care sunt armonioşi din punct de vedere fizic, care satisfac toate criteriile estetice, dar care nu trezesc atenţia, care nu sunt cu adevărat charismatici. Nu ajunge ca un bărbat să arate bine doar în exterior, pentru a fascina femeile el trebuie să aibă acea forţă masculină care să atragă în mod inelucabil.

Continenţa sexuală conduce la ceea ce în psihologia modernă a fost denumită superpotenţă, iar aceasta nu ţine decât de controlul energiei erotice. Bărbatul care manifestă asemenea stare are succes în domeniul de activitate pe care şi l-a ales deoarece are o încredere desăvârşită în capacităţile sale şi suficientă energie subtilă cu ajutorul căreia să poată împlini ceea ce şi-a propus.

Despre frumusete

Frumuseţea zilei caută îmbrăţişarea nopţii. Îmbrăţişarea nopţii este cea care cheamă misterul, taina, ceea ce rămâne mereu ascuns privirii omului de rând, ceea ce doar inima poate dezvălui omului.
Ai privit vreodată doar cu inima?

Să ai senzaţia că ochii sunt de prisos, iar ceea ce contează este doar acea căldură, acea frumuseţe ultimă şi fără de sfârşit pe care ajungi să o cunoşti şi să o respiri doar cu inima. Sufletul tău, inima ta să fie doar un cânt de slavă, un dor nesfârşit de El, un loc în care marea şi cerul se unesc tainic sub lumina asfinţitului.

Să aduni în inima ta frumuseţea apusului şi explozia nesfârşită a răsăritului. Să trăieşti fiecare zi ca şi cum ar fi ultima bucurându-te de binecuvântarea graţiei răsăritului şi de mângâierea tainică a apusurilor. Între ieri şi azi să vezi mereu frumuseţea clipei, să trăieşti fiecare moment ca pe o naştere sub botezul frumuseţii, să dai fiecărui moment posibilitatea de a-ţi aduce acel moment de frumuseţe sublimă şi de divinitate cu care a fost încărcat. Să poţi trăi plenar viaţa, în lumina spontaneităţii divine, în virtutea acelei forţe a binelui care este şi va fi mereu triumfătoare.

Să treci prin viaţă făcându-ţi aripi din frumuseţe, din iubire şi din credinţa în sine, în pofida oricărui lucru, aspect, eveniment care pare a fi de netrecut, de nedepăşit prin dificultatea sa aparentă.
Să fii deschis în faţa vieţii şi să aduci viaţa în sufletul şi în inima oamenilor. Să ai sufletul curat ca al unui copil şi să nu încetezi nici o clipă să crezi în miracole, pentru că miracolele se produc în fiecare clipă, doar ochiul sufletului este necesar să le perceapă.

Să ai sufletul plin de acea lumină a iubirii, a frumuseţii şi a dorului de absolut.

Să vii mereu în lume cu sufletul plin de magia frumuseţii absolutului şi să faci astfel încât această frumuseţe din sufletul tău să umple sufletele celor însetaţi de frumuseţe şi celor ce au uitat de această frumuseţe.

Trăind mai mereu în această frumuseţe şi în această plenară spontaneitate a clipei viaţa devine un dans al conştiinţei, o atingere caldă a aripei spiritului divin care acoperă cu frumuseţea lui această manifestare.

Iubirea

Iubirea adevarata e ca un trandafir superb, rosu, parfumat, înflorit, dar cu foarte multi ghimpi, care straluceste în lumina soarelui. Daca vrei sa îl ai, trebuie sa îl cultivi. Ca si cel mai priceput gradinar sa-l ingrijesti, sa ai rabdare sa creasca, sa se dezvolte si sa infloreasca, sa îl aperi de geruri si de furtuni, de hoti si de alti daunatori. Mai presus de orice, trebuie sa crezi cu putere ca frumusetea exista si ca o vezi ca se manifesta în viata ta, prin frumusetea unica a acestui trandafir. Când va înflori în toata plenitudinea sa, bucura-te de minunea existentei lui, culege-l cu grija, chiar daca vei sângera datorita ghimpilor sai, iar parfumul pe care îl vei obtine, pastreaza-l toata viata, si daruieste din el oricui are nevoie, dar si reteta ta de bun cultivator... si poate un lastar de trandafir, rosu, stralucitor, parfumat, pentru a fi cultiva în gradina vietii oricui va putea deprinde de la tine arta cresterii trandafirilor.

A iubi este o artã, dupã cum si a trãi este o artã. Dacã vrem sã aflãm cum sã iubim, sã obtinem mãiestria în aceastã artã, va trebui sã procedãm asa cum se procedeazã când vrem sã învãtãm orice altã artã: muzicã, picturã, dans, arta medicinei sau a ingineriei. Vom avea nevoie de anumite abilitãti cum ar fi urmãtoarele:

1. Disciplinã - A dobândi arta iubirii solicitã disciplinã, o angajare puternicã a timpului si a întregii fiinte.

2. Concentrarea - este conditia pentru a putea întelege deplin persoana iubitã, pentru a putea pãtrunde în universul ei interior.

3. Rãbdarea - Arta iubirii nu se deprinde repede, ci prin exercitiu îndelungat, prin tehnica pasilor mici. Deprinderile de contact erotic se dezvoltã treptat implincând rãbdare fatã de sine si fatã de celãlalt.

4. Sensibilitatea - Aceastã calitate devine o deprindere eroticã ce constã în constientizarea la nivel superior a trãirilor senzitive, asociate cu emotii si sentimente. A pune sensibilitatea în serviciul iubirii înseamnã a deveni constient de un gând incorect, atunci când concentrarea, disciplina si rãbdarea au adormit, când esti tensionat si nu ai relatii bune cu ceilalti.

5. Depãsirea narcisismului - Narcisismul este centrarea pe propria plãcere, dar iubirea solicitã un mod de manifestare lipsit de egoism, rezonabil, o anumitã modestie.

Iatã ce afirmã poetul musulman Rumi în legãturã cu dobândirea mãiestriei în arta iubirii:

"Într-adevãr, niciodatã cel care iubeste nu cautã sã fie cãutat de cel iubit.
Când strãfulgerarea iubirii a atins inima aceasta, sã stii cã existã iubire si în inima aceea.
Când iubirea lui Dumnezeu creste în inima ta, fii sigur cã si Dumnezeu te iubeste pe tine.
Nici un sunet de aplauze nu se poate face auzit de la o singurã mânã, fãrã cealaltã mânã.
Întelepciunea Divinã este destinul, si el este cel care a hotãrât sã ne iubim unul pe celãlalt.
Cãci asa este dat sã fie în lumea aceasta: iecare parte a lumii sã-si aibã perechea sa.
În ochii înteleptului, Cerul este bãrbatul, iar Pãmântul, femeia:
Pãmântul are grijã sã facã sã creascã tot ce lasã Cerul sã cadã.
Când Pãmântului îi lipseste cãldura, Cerul i-o trimite; când îsi pierde prospetimea si umezeala, Cerul i le redã.
Cerul stã tot timpul de veghe ca un bãrbat ce-i poartã de grijã nevestei sale.
Iar Pãmântul se ocupã mereu de cele ale casei: naste si hrãneste tot ceea ce poartã.
Priveste Pãmântul si Cerul ca având inteligentã, cãci fac ceea ca fac fiintele inteligente.
Dacã ei doi nu ar avea plãcere unul de celãlalt, de ce ar sta îmbrãtisati ca indrãgostitii?
Fãrã Pãmânt cum ar putea înflori florile si pomii?
Si ce ar mai produce atunci apa si cãldura Cerului?
Asa cum Dumnezeu a pus dorinta în bãrbat,i în femeie pentru ca lumea sã fie perpetuatã prin unirea lor,
Asa a implantat EL în fiecare parte a existentei, nãzuinta cãtre o altã parte.
Ziua si Noaptea sunt dusmani pe fatã si totusi servesc amândouã aceluiasi scop,
Fiecare iubindu-l pe celãlalt ca sã-si poatã face impreunã lucrarea ce o au de fãcut amândoi,
Fãrã Noapte, natura omului nu ar câstiga nimic, si astfel nu ar avea nimic de cheltuit Ziua."



Svetlana Sauciuc

Femei supersexuale

Femei supersexualeMotto: "Avem in noi totul pentru a fi splendide." - Maya Angelou

Ce face experienta sexuala atat de pasionanta? Care sunt cheile cu care se poate ajunge la implinirea sexuala? Unele femei experimenteaza o pasiune foarte intensa in timpul momentelor intime si experimenteaza trairi foarte speciale, care pot fi numite supersexuale.

Ele povestesc ca tot ceea ce traiesc in acele momente este dincolo de gandire si imaginatie. Ele "se pierd" in acele stari de extaz, iar in momentul in care revin din aceste experiente, sunt pline de energie, creativitate, entuziasm si de dorinta de a trai cat mai intens viata. Cine sunt aceste femei "supersexuale"? Cum de ajung acestea sa aiba asemenea experiente sexuale? Este capacitatea lor extraordinara de a trai intens aceste momente, doar un noroc fantastic cu care s-au nascut sau ceva ce poate experimenta orice femeie?

O intalnire cu o asemenea femeie? Iat-o: "Parea ca exprima din toata fiinta sa bucuria de a trai. Ea a descris viata ca pe un rau si spunea ca multor oameni le este frica sa se lase luati de curent, astfel incat intra in apele raului si merg impotriva curentului. Dar a inota impotriva curentului conduce in mod inevitabil la epuizare, frustrare si in general la dezamagire. Ea a invatat sa mearga in sensul curentului si sa se bucure de sentimentul de a trai in sensul curentului, dar a si invatat sa se fereasca de stanci. Ea a descoperit ceea ce noi am numit supersexualitate. A marturisit ca in timpul acestor experiente avea senzatia ca se afla in legatura cu miriade de senzatii, sentimente, imagini - atat constiente, cat si inconstiente - care ii aduceau o bucurie imensa. Era capabila sa traiasca momente extraordinare si in afara trairilor ei sexuale."

Iata cateva descrieri ale trairilor acestor femei deosebite:

"Am devenit foarte constienta de mine. Ma simteam foarte completa ca persoana, dar imi este greu sa explic in ce mod. Eram mai constienta de ceea ce eram capabila sa simt si sa experimentez. Am realizat ca in mine nu era numai acea fetita care trebuie sa fie hranita, ci era o femeie independenta, care nu avea nici cea mai mica slabiciune. Era ca si cum partea spirituala si cea sexuala din mine nu mai erau separate. Am dobandit un sentiment profund de unitate interioara si de pace profunda."

"Totul parea sa fie intr-o deplina armonie. Nici unul dintre noi nu trebuie sa faca ceva special. Ce va fi va fi! Parca eram intr-un vis in care nu era loc de mai bine. Imi simt corpul si sistemul nervos unit cu tot ceea ce ma inconjoara. Timpul a disparut, si noi doi avem la dispozitie tot timpul pe care-l dorim. Un moment poate fi o ora deoarece am sentimentul ca am intrat in atemporalitate, ca nu mai exista timpul. Nu este vorba despre cum arat sau cum arata iubitul meu; orice griji sau frici au disparut, a disparut senzatia de oboseala. Succesul sau orgasmul nu mai constituie probleme care sa provoace anxietatea si imi este foarte usor sa ma scufund din ce in ce mai mult in placere. Ma simt in totul. Mintea si sentimentul de separare se dizolva si simt ca totul raspunde natural la pornirile mele interioare. Sunt foarte constienta de culori, sunete, atingeri si mirosuri de nedescris, precum si de faptul ca eu sunt sursa propriei mele placeri, forte si placeri sexuale. Este ca o stare de transa, dar ma simt total in legatura cu tot ceea ce este in mine sau in afara mea, toate barierele au disparut. Am un sentiment de bucurie profunda, care creste din ce in ce mai mult."

Experientele supersexuale implica aparitia starilor modificate de constiinta. Plina de o extraordinara incantare, te gasesti dincolo de starea obisnuita de orgasm si experimentezi extazul, care uneste mintea, corpul si spiritul. Dupa o asemenea experienta, o femeie se simte vindecata sau transformata din punct de vedere psihologic. Exista o mare diferenta intre sex si supersex ca intre fizica si metafizica.

Femeile care au asemenea trari nu se bucura de aceste experiente sexuale extraordinare datorita unor standarde artificiale, nici datorita frumusetii lor sau a unui iubit extraordinar de bine facut. Aceasta experienta sexuala extraordinara nu are legatura cu modul cum arata, ci este in legatura cu atitudinea interioara a femeilor. Ele au capacitatea de a trai foarte intens tot ceea ce fac, pana la a fi absorbite complet de acel lucru. Ele acorda sexualitatii un loc principal in viata, ca tuturor celorlalte lucruri bune.

In acele momente, o femeie transcende constiinta de sine. Totul este exact asa cum trebuie sa fie. Libera de indoieli si inhibitii, ea se simte plina de spontaneitate, forta si creativitate. Ea se concentreaza instantaneu, fara nici un efort. Ea simte o bucurie atat de mare, incat pierde contactul cu lumea inconjuratoare, ea se simte plina de noroc. Simte tot ceea ce i se petrece ca pe o binecuvantare, ca pe o gratie divina.

Experientele supersexuale, inainte de a fi investigate de oamenii de stiinta, au fost descrise mai intai ca fiind experiente mistice. O cercetatoare a constatat din studiile pe care le-a facut asupra experientelor mistice ca extazul care aparea in timpul acestora avea caracteristici comune cu extazul din experientele amoroase. Comparand cuvintele si frazele folosite pentru descrierea momentului extazului mistic cu cele folosite pentru descrierea momentelor din experientele supersexuale, ea a descoperit ca sunt foarte asemanatoare. Sentimentul de unitate, sentimentul de atemporalitate, de emotie coplesitoare si de perfectiune sunt perceptii care au fost intalnite in ambele cazuri.

In cartea sa, "Extazul: O metoda de cunoastere", sociologul si teologul Andrew M. Greely scria: "Cel mai interesant aspect in cazul experientelor mistice il constituie experientele supersexuale, deoarece acestea nu au fost mentionate in literatura mistica. Experienta mistica consta in intelegerea spontana, intuitiva a adevaratei naturi a realitatii, in cunoasterea profunda a modului in care este alcatuita creatia." De asemenea, el sugereaza ca extazul poate fi o modalitate de cunoastere, dar si o rezultanta a procesului de cunoastere.

De ce extazul sexual a fost ocultat atat de mult timp chiar de teologii fascinati de aceste tipuri de experiente?

Din mai multe motive: datorita faptului ca sexul a fost considerat imoral foarte mult timp si s-a considerat ca nu ar avea nimic in comun cu experientele mistice.

Femeile care au avut experiente supersexuale declara insa ca tot ce li s-a petrecut a avut o dimensiune sacra, fara nimic profan. De asemenea, multe din relatarile lor se refera la stari extatice divine. Multe dintre aceste femei au definit experientele ca pe niste "vizite personale pe care le-au facut in rai".

Din declaratiile lor, se pare ca imaginatia este caracteristica cea mai importanta a femeilor supersexuale. Ele poseda o imaginatie vie si o memorie buna. Atunci cand vizioneaza un film, se identifica cu personajele acestuia, iar mult timp dupa vizionare pot sa retraiasca intreaga poveste in mintea lor ca si cum aceasta ar fi reala. Ele pot chiar sa calatoreasca in locuri indepartate cu ajutorul imaginatiei. Noi percepem in exterior ceea ce suntem pregatiti sa percepem in interior. Femeile supersexuale sunt parca mai pregatite sa vada, sa miroasa, sa simta frumusetea unui trandafir sau sa aprecieze frumusetea unui apus de soare. Fiecare femeie are in ea tot ceea ce ii este necesar pentru trairea unor asemenea experiente, dar in primul rand ea trebuie sa se deschida mental fata de acestea.

Referinte asupra extazului sexual pot fi gasite atat in scrierile vechi, in special orientale, cat si in cele contemporane, dar acestea nu au fost luate in consideratie datorita unor considerente de ordin religios.

Ca multe alte femei, femeile supersexuale au invatat ca puterea de a te bucura de asemenea extaze nu este un dar primit de la iubitii lor, ci este o putere care se gaseste in ele insele.

Supersenzualitatea este rezultatul modului in care noi experimentam viata. Supersenzualitatea, supersexualitatea este o experienta holistica a mintii, a corpului, a emotiilor si a spiritului. Daca vom dori sa intelegem complet aceasta experienta, va trebui sa o examinam cat mai detaliat, pastrand in minte faptul ca atunci cand "analizam trandafirul" il putem face sa isi piarda frumusetea.

O femeie aflata intr-o asemenea stare transcendenta nu simte o senzatie ca fiind izolata de celelalte. Ea tinde sa simta o stare de pace, de etern, de unitate coplesitoare. Ca fatetele unui diamant sau miriadele de culori ce danseaza pe suprafata unei prisme, fiecare parte este legata de intreg intr-un mod inexplicabil. Aici se afla dimensiunile obisnuite ale trairii supersexuale.

extras din "Arta de a fi femeie", Svetlana Sauciuc

luni, 22 februarie 2010

corp si traditie

În societatea contemporană, corpul uman este conceput ca fiind unica realitate materială, iar sexualitatea unica plăcere. Orientul opune acestei viziuni opace a omului contemporan perspectiva sacră, pură şi divină a corpului ca sălaş divin, modalitatea cea mai directă de a avea acces în lumile paralele, dar şi la aspectele paranormale. Corpul uman este un vehicul deosebit de complex, prin a cărui explorare sistematică fiinţa umană poate descoperi multe din tainele fiinţei sale şi poate învăţa cum să-şi transforme energia erotică în alte tipuri de energie.
Transformarea perspectivei asupra corpului fizic determină o lărgire gradată a câmpului conştiinţei fiinţei umane, determinând trăirea constantă a sentimentelor de bunăstare, vitalitate şi încredere în sine. Pentru orice fiinţă umană corpul trebuie să devină un adevărat prieten, pe care-l acceptă, îl îngrijeşte şi îl iubeşte dincolo de vârstă, formă, culoare.
Frumuseţea corpului vine din spirit deoarece el este cel care îmbracă, în modul cel mai sublim şi cu adevărat trupul şi nu hainele, iar realizarea acestui fapt determină acea fericire extraordinară, continuă şi lipsită de un obiect anume. „Fără corp, cum ar putea exista fericirea? Nici măcar nu se poate vorbi despre aşa ceva. Lumea este în întregime pătrunsă de fericirea care ea însăşi este pătrunsă de lume. Aşa cum parfumul se află în floare şi n-ar putea exista fără ea, tot astfel, fără forma corporală, fericirea nu ar putea fi percepută.“ (HEVAJRA TANTRA)
Trupul constituie un ansamblu uluitor de complex, inteligent şi sensibil, deoarece reprezintă cea mai înaltă formă de evoluţie a manifestărilor vieţii pe planeta noastră. Se poate spune că el este ca un fel de cuptor alchimic prin intermediul căruia energia grosieră de la nivelul planului fizic se transformă, prin procesul complex al transformării spirituale a fiinţei umane, în comuniunea cu sferele cele mai elevate ale manifestării, în extazul divin.
„Cine realizează adevărul corpului realizează Adevărul întregului Macrocosmos.“ (RATNASARA TANTRA) În această lume materială, corpul fizic este primul mijloc, adevărata bază a vieţii şi a progresului. Toată forţa vitală, toată puterea gândurilor omului, toate facultăţile emoţionale sunt departe de a se realiza pe sine în afara corpului. De aceea este foarte necesar ca acest corp fizic să fie privit ca un dar divin, preţuit şi folosit precum un instrument eficient pentru realizarea celor mai înalte idealuri ale vieţii. Trupul este o moştenire valoroasă cu care omul pătrunde în planul existenţei şi este de datoria sa să-l folosească pentru progresul spiritual, pentru a înţelege mai bine această existenţă şi a se integra cât mai armonios în manifestarea universală.
„Nu există împlinire fără corp. Obţinând sănătatea perfectă a corpului, te angajezi pe calea merituoasă.“ (KULARNAVA TANTRA)
„În timp ce unul cade la pământ, altul poate, fără îndoială, să se ridice extrem de sus chiar cu ajutorul pământului.“(TANTRA SARA) Astfel cu ajutorul unor posturi corporale fiinţa poate determina anumite transformări fundamentale la nivelul unor aptitudini ale sale, deoarece atitudinea creează aptitudinea.
Există gesturi şi atitudini pe care le adoptăm în mod aproape reflex, din obişnuinţă, deoarece ele reflectă anumite obişnuinţe mentale şi comportamentale. Corpul adoptă în mod natural poziţiile care sunt conforme cu aceste atitudini. Dacă ne vom modifica conştient poziţia corporală şi ne menţinem corpul într-o postură despre care ştim cu ce atitudine interioară rezonează, ne vom modifica gradat şi starea lăuntrică.
Instrumentele noastre fizice părăsesc nebunia maşinii intelectuale care ne fac să pierdem legătura cu corpul. A ne împăca cu corpul, a ne linişti corpul înseamnă a dansa viaţa şi a pregăti pacea. Corpurile noastre se reacordează ca şi cele mai frumoase instrumente muzicale pentru a reface o nouă legătură universală. Corpul conştient de Unitate este interdimensional.

duminică, 7 februarie 2010

iubire si sanatate

Iubirea este intim corelată cu sănătatea. Iubirea transformă corpul; iar puterea iubirii de a transforma este legendară. Iubirea necondiţionată este cel mai puternic stimulent pentru sistemul imunitar. Adevărul este că iubirea vindecă… iubirea necondiţionată este cheia proceselor de vindecare şi a producerii miracolelor.
Cercetatorii suedezi au realizat un studiu prin care au aratat modul in care sanatatea psihica influenteaza nivelul de stres si relatiile sociale ale fiecarui individ,
Psihologii au analizat comportamentul mai multor cupluri pe perioada unei saptamani. Persoanele care au participat la studiu au respectat programul zilnic, obisnuit si nu si-au schimbat in nici un fel comportamentul.
Phihologii au apreciat ca persoanele care au fost mai tandre in cuplu pe parcursul unei saptamani au inregistrat scaderi semnificative ale stresului.
Specialistii suedezi au spus ca o simpla strangere de mana este suficienta pentru ca tensiunile de peste zi sa se reduca. Efectele s-au facut vizibile in special pentru cuplurile care se confruntau cu stresul de la locul de munca.
Studiile realizate pana in prezent au aratat ca nivelul ridicat de stres afecteaza sistemul imunitar si contribuie decisiv la aparitia afectiunilor cardiace.
Specialistii au recomandat fiecarui cuplu sa isi rezerve cateva ore pe zi pentru momente intime. Fie ca este vorba de simple imbratisari, saruturi sau partide de amor, dragostea reprezinta un bun mijloc de a alunga stresul.
Concluzia la care s-a ajuns este următoarea - Cuplurile care petrec mult timp impreuna sunt mai putin stresate decat indragostitii care sunt mai discreti. Imbratisarile si saruturile reduc considerabil nivelul de stres si consolideaza o relatie, dragostea este cel bun medicament.

Foarte multe boli sunt puse în legătură cu faptul că oamenii nu ştiu cât e de periculos ca în perioadele de puternic avânt sufletesc, când sunt îndrăgostiţi, de exemplu, iar nivelul energetic al omului creşte brusc, să emane gânduri şi stări emoţionale negative.

De exemplu: O prietenă de-a mea a avut discuţii aprinse cu iubitul ei în perioada în care era însărcinată şi traume emoţionale destul de mari după acestea. A născut, destul de greu, dar copilul s-a dezvoltat bine ulterior. Singura mare problemă era că pe la 4-5 ani uda patul în fiecare noapte. Alarmată s-a dus la doctor. Consult, analize, bebe plângăcios şi ... diagnostic- enurezis. Hmm, uimită a întrebat de ce această boală la copilul ei?
Doctorul i-a răspuns: Udarea patului în timpul nopţii, numită enurezis nocturn, constă în scăparea involuntară de urină în timpul somnului. Enurezisul nu e o boală, ci primul semnal al unor puternice nereguli ale structurilor spirituale ale copilului. Este o bombă cu explozie întârziata care nu e obligatoriu să se manifeste sub forma de boală la copil ci poate apărea şi sub forma de soartă nefericită a copilului sau de structuri emoţionale şi psihice deformate, deoarece mama a avut probleme emoţionale pe parcursul sarcinii ...

Există un mare păcat pe care îl poate comite un om în viaţă: să ucidă iubirea pentru că înainte de a ucide un om trebuie să ucizi în tine iubirea faţă de acel om.
Cei ce iubesc, cei ce-au iubit, cei ce vor iubi au nevoie sa schimbe felul lor de a înţelege şi de a concepe iubirea. Ea nu depinde de altcineva, ci doar de decizia lor de a accepta sentimentul si a-l trăi sau a-l respinge, pentru ca asa au invatat sa faca.
E ca si cum nu ai recunoaste faptul ca, sentimentul iubirii va poate vindeca, in acelasi fel in care va poate distruge, cand va impotriviti ei. Şi nu ea, în sine, produce distrugerea, ci propria voastra decizie de a-l distruge pe ea, de a-l respinge, de a-o neglija. Momentul în care acceptaţi să iubiţi pe cineva, pur şi simplu, este şi momentul în care veţi iubi cu adevărat viaţa şi veţi descoperi că în jurul vostru toate sunt create pentru a fi iubite şi pentru a vă iubi. Ajungeţi, prin aceasta, să-L iubiţi pe Dumnezeu mai presus de orice, adică vă întoarceţi la “prima şi cea mai mare iubire.”

Iată ce spuneau vechii egipteni :
„Căutaţi iubirea şi fericirea, aşa cum alţii caută puterea, şi amintiţi-vă că dragostea este şi sămânţa, şi floarea, şi bucuria. Faptele voastre să fie de aşa natură încât dacă vi s-ar face vouă aceleaşi lucruri, fericirea voastră ar creşte. Iubiţi pe alţii astfel încât şi ei să vă iubească pe voi şi iubiţi-vă pe voi înşivă în aşa fel încât să puteţi iubi şi pe alţii. Aceasta să fie Legea Primordială, piatra nepieritoare pe care trebuie să fie ridicată noua lume.
Dacă veţi păzi această Lege, nici o alta nu va mai fi necesară. Totuşi, ca să ştiţi ce vă poate aduce Legea Primordială, vreau să vă spun ce recoltă veţi recolta după o singură brazdă, dacă vă veţi arăta lucrători înţelepţi. Vă veţi naşte fără frică, pentru că tatăl şi mama voastră se vor bucura de rodnicia lor: astfel, strigătele de mânie ascuţite ca oasele sparte, vacarmul certurilor, vor fi pentru voi o limbă necunoscută, care nu va avea sens în urechile voastre.
Munca voastră va corespunde necesităţilor sufletului vostru: chiar dacă sunteţi născuţi în casa unui pescar, veţi putea ajunge scribi; născuţi în casa unui olar, puteţi deveni luptători, şi chiar fiind fecior de ţăran puteţi deveni nobil. Veţi fi măsuraţi după greutatea inimii voastre; nu vă va fi greu deloc să cultivaţi câmpul, care nu vi se va da nici prea întins, nici prea mic. Nu sunteţi legaţi de nimeni, doar de legătura de aur a afecţiunii.

Iubirea nu se naşte intre două suflete care sună la fel, ci care sună "armonic", spune Schiller. Iubirea este un schimb de fiinţa, o întregire reciprocă. Iubirea îmbogăţeşte pe fiecare pentru că primeşte şi dăruieşte la nesfârşit. Bărbatul găseşte în femeie o taina indefinită.
Unirea deplină între un bărbat şi o femeie, corespunzând unei iubiri desavârşite, este netrecătoare. Deoarece fiecare a găsit în celălalt nu un obiect, ale cărui posibilităţi de satisfacere sunt limitate şi care se ascunde ca persoana atunci când e tratat ca obiect, ci o persoana inepuizabilă şi veşnic nouă în capacitatea şi imaginaţia ei de autodăruire. Iubirea uneşte uimirea în faţa tainei celuilalt, răbdarea în faţa neputinţelor lui şi ajutorarea lui prin iubire. Banchetul lui Platon vorbeste despre andogin si despre capacitatile nelimitate ale omului care iubeste... prin iubire omul se poate transforma in zeu, asa este vazuta căsătoria în lumina tradiţiei.
Observati ce mare diferenta este intre traditie si ceea ce vedem astazi in jurul nostru. Casatoria a devenit un simplu contract, un mod in care 2 fiinte sunt impreuna din motive de securitate materiala, dar fiintele sunt plictisite, obosite si mereu in cautarea descoperirilor, aventurilor.
Iubirea este acel magic proces alchimic prin care fiinţa se transformă. Puterea transformatoare a iubirii este nelimitată. „Ce este dragostea, acest misterios răsfăţ de nedefinit, către care aspiră cei puternici, adesea mai mult decât cei slabi?” .
Celebrul poet Vergilius, spunea ca "Dragostea invinge totul şi noi ne lăsăm învinşi de ea". Iubirea nu cunoaşte teama, cunoaşte doar avântul, elanul. Iubirea este curaj, dar e singura nebunie pentru care merita să trăieşti şi singura pentru care merita să mori.
Iubirea este şi dură, aparent, pentru că iubirea nu satisface nevoile şi mofturile, ci oferă lucruri dincolo de acestea.
Să ne amintim ce spune Biblia, (Luca VII.,36-50), „Iubirea este o putere de natură să compenseze păcatele.” Şi „Celui ce iubeşte puţin i se iartă puţin, celui care iubeşte mult i se iartă mult.”

arta de a iubi

„Fă tot ceea ce faci din Iubire. Şi astfel totul va fi mare. Chiar şi fapta măruntă. Stăruinţa în faptele mărunte, din dragoste, înseamnă eroism.”

Suntem la fel precum iubim. De obicei suntem superficiali, lipsiţi de suflet, sexuali, plini de frustrări. Atât timp cât ne vom refuza accesul la inima cuiva, chiar dacă îi posedăm corpul, ne vom refuza accesul la inima noastră, la propriul nostru suflet. Pentru a ilustra mai bine o să vă prezint o Scrisoare de dragoste modernă :

Draga mea viitoare iubită,
Sunt fericit sa te anunt ca m-am indragostit de tine incepand cu data de miercuri, 14 septembrie 2008.
Odată cu intălnirea noastra din 14 septembrie 2008 la ora 15.00, as dori sa ma vezi ca pe viitorul, actualul, tău iubit. Idila noastra va trece printr-o perioada de proba de nu mai putin de trei luni si, depinzand de compatibilitatea dintre noi, va deveni permanenta ulterior.
Pe parcursul perioadei de probă, vor exista şi cursuri despre mentinerea si dezvoltarea unei relatii, scheme şi grafice de evaluare a relatiei. Aceasta pentru ca relaţia să evolueze de la iubit/iubita la sot/sotie. Cheltuielile pentru cafea si distractie vor fi initial impartite egal intre noi. Mai tarziu, dacă performanţele tale vor fi conform graficului, voi acoperi o parte mai mare a cheltuielilor, dar nu pe toate.
Te rog sa imi raspunzi in maxim 30 zile de la data primirii acestei scrisori, in caz contrar, aceasta oferta va fi anulata fara preaviz si voi lua in considerare pe altcineva.
As fi fericit daca ai da mai departe aceasta scrisoare surorii tale, daca tu nu doresti sa beneficiezi de această superoferta.
Multumesc anticipat.
Al tău viitor şi actual iubit

Ne îndrăgostim des, dar iubim rar. Nu iubim şi prin asta ne blocăm accesul la iubirea care o manifestă universul pentru noi prin fiinţa iubită. Dacă într-o relaţie de cuplu iubirea nu va putea dizolva egoismele, atunci egoismele vor dizolva iubirea.
În limba latină, „amor” înseamnă „fără moarte”, adică nemurire. De fapt, omul, iubind şi dorind, caută confirmarea de sine, participarea la fiinţa absolută, abolirea neliniştii existenţiale conexe cu dualitatea. Amorul face să se întrevadă drumul care duce către erotismul mistic, pe care civilizaţia contemporană nu-l regăseşte.

A iubi este o artă, după cum şi a trăi este o artă. Dacă vrem să aflăm cum să iubim, să obţinem măiestria în această artă, va trebui să procedăm aşa cum se procedează când vrem să învăţăm orice altă artă: muzică, pictură, sculptură, fotografie, etc. Vom avea nevoie de anumite abilităţi, cum ar fi următoarele:
1. Disciplină – A dobândi arta iubirii solicită disciplină, o angajare puternică a timpului şi a voinţei.
2. Concentrarea – este condiţia pentru a putea înţelege deplin persoana iubită, pentru a putea pătrunde în universul ei interior.
3. Răbdarea – Arta iubirii nu se deprinde repede, ci prin exerciţiu îndelungat, prin tehnica paşilor mici. Deprinderile de contact afectiv şi erotic se dezvoltă treptat, implicând răbdare faţă de sine şi faţă de celălalt.
4. Controlul emoţiilor – Această calitate devine o deprindere erotică ce constă în conştientizarea la nivel superior a trăirilor senzitive, asociate cu emoţii şi sentimente. A controla emoţiile în serviciul iubirii, înseamnă a deveni conştient de un gând incorect, atunci când concentrarea, disciplina şi răbdarea au adormit, când eşti tensionat şi nu ai relaţii bune cu ceilalţi.
5. Depăşirea narcisismului – Narcisismul este centrarea pe propria plăcere, dar iubirea solicită un mod de manifestare lipsit de egoism şi modestie.
Pentru a ajunge maestru într-o artă, oricare ar fi aceasta, trebuie să-i închini toată viaţa ta sau, cel puţin, să îţi legi toată viaţa de aceasta. Propria ta persoană devine un instrument în practicarea artei respective. Curajul este decizia de a-ti privi propria frica in ochi si de a o topi cu flacara Iubirii, flacara lui Dumneze
În ceea ce priveşte arta de a iubi, oricine doreşte să devină maestru al acestei arte, trebuie să urmărească să-şi exerseze disciplina iubirii, controlul emoţiilor şi răbdarea în toate momentele vieţii sale.
Orice poveste de dragoste este la fel cu un drum iniţiatic. Asta trebuie s-o fi spus cineva înaintea mea, însă nu ştiu cine – dacă vrei caută tu autorul eu pur şi simplu ştiu asta de undeva!

vineri, 5 februarie 2010

BARBAT sau barbat?

Din punctul meu de vedere, BARBAT este acela care stie sa fie serios si responsabil atunci cand este vorba despre lucrurile esentiale(iubire,servici,casa,familie...)....acela care are o personalitate puternica si care nu se lasa doborat de orice esec......acela care nu isi ascunde afectiunea ,emotia,trairile intense fata de cei dragi......acela care stie sa rada din tot sufletul.....sa iubeasca cu tot sufletul......sa fie copil cateodata......sa se alinte ca un motan gata sa toarca sub mangaierea Femeii.......sa fie vertical si responsabil....cu alte cuvinte,sa traiasca cu pasiune,sa munceasca cu pasiune,sa rada cu pasiune,sa se joace cu pasiune,sa iubeasca cu pasiune,sa fie VIU!
Adesea viaţa bate filmul, viaţa bate jocurile pe calculator. Degeaba eşti tare în virtual, iar acolo orgoliul tău de bărbat se simte bine, iar când Viaţa te provoacă eşti slab şi la primele probleme care ţi le ridică Iubirea fugi cu pantalonii în vine în alt pat. Un Bărbat este conştient că dacă fuge cu pantalonii în vine dintr-un pat într-altul, Viaţa îi va lăsa la un moment dat doar spaţiul virtual şi-l va încheia la pantaloni, pentru ca Iubirea nu este doar o fuga neobosita cu pantalonii in vine. Viata are solutiile ei spontane de a-'i incheia pantalonii - cele mai simple se numesc boli venerice. Aparitia bolii de acest tip ar trebui sa te puna pe ganduri despre calitatea Iubirii. Viata nu-ti scrie despre calitatea iubirii, ea doar iti da semnalmente. Atunci e momentul in care te inchei la pantaloni, te duci in inima si ... rogi Viata sa te invete sa Iubesti.
Un Bărbat ştie că de Dragoste nu poţi fugi, iar dacă fuge Viaţa îl va lua de guler şi-l va întreba, mai devreme sau mai târziu- Iubirea, inima încotro? Şi din faţa Vieţii nu poţi fugi la infinit, cum nici din faţa Iubirii nu poţi fugi, pentru că mereu îţi va da aceleaşi teste, chiar dacă vor avea diferite chipuri, chiar dacă aşternuturile vor fi altele Viaţa, în marea ei spontaneitate, va avea mereu aceeaşi replică – De dragoste nu poţi fugi şi nu te poţi ascunde! Dar Viaţa nu spune niciodată explicit că o mare iubire este încercată până când ajunge să aibă aceeaşi culoare şi duritate cu aurul, dar să nu uităm că aurul devine dur şi îţi păstrează calitatea doar în aliaj, iar Bărbatul poate deveni BĂRBAT doar dacă trece marele test al Iubirii, al Vieţii. Utram bevis? AQUA UN UDAM?

joi, 4 februarie 2010

despre iubire

Spune-mi pe cine iubeşti ca să-ţi spun cine eşti!
Inima are ratiuni pe care ratiunea nu le cunoaste. "- Blaise Pascal


Dragostea?! ce este dragostea? pentru unii poate nu inseamna nimic , pentru altii inseamna totul. Un lucru insa este sigur, dragostea nu are varsta si nici explicatie, ea vine pe nepregatite si te cuprinde in mrejele ei, iar atunci te simti cel mai fericit , caci dragostea iti da viata si putere sa traiesti. Dragostea poate fi insa sau este cu siguranta o arma cu doua taisuri, caci ea este cea care iti da viata si care te inalta pe cele mai inalte culmi dar si cea care iti ia viata si te arunca in cele mai adanci prapastii. Cam asta e dragostea, ea te urca si te coboara, e ceva de care nu prea multa lumea e in stare, dar oricine are dreptul sa incerce.
Dragostea poate fi usor asemanata cu un joc de carti caci pui in joc totul si si joci pana la ultima carte ca sa castigi caci sa pierzi ar fi cel mai dureros lucru din viata ta.

Ne întrebăm adesea: Mai există Iubire adevarată în zilele noastre? Iubirea aia necondiţionată pe care o întâlneam în basmele pe care ni le citeau părinţii sau bunicii înainte de culcare? A mai rămas ceva din basmul cu Ileana Cosânzeana şi Făt Frumos?
Privim doar o clipă lumea în care trăim putem striga în gura mare că avem dreptate, că nu mai există nimic din toate astea, că basmele sunt făcute doar pentru a adormi copii mici şi naivi şi că nu au nimic în comun cu realitatea zilelor noastre. Azi oamenii sunt preocupaţi de cariere, de partea materială a vieţii, dragostea a rămas undeva, într-un colţ, uitată.
Şi totuşi, de ce nu mai au oamenii din ziua de azi puterea să lupte pentru sentimentele lor, pentru iubire? În trecut, cavalerii se duelau pentru iubitele lor, mureau pentru dragostea lor. Astăzi oamenii renunţă foarte uşor la iubire. În goana lor după bani, preocupaţi de cariere, uita sa se mai opreasca măcar o clipă si sa priveasca în sufletul lor. Uită cât de frumos e să strângi în braţe fiinţa ce-o iubeşti, uită cât de frumos e când adormi cu capul pe inima persoanei iubite. Sunt sentimente care nu se compară cu nimic, sunt sentimente care nu vor putea fi niciodata cumpărate, oricat de mulţi bani am avea.
Mulţi dintre oamenii de azi decid să meargă pe drumuri separate pentru că "aşa e mai bine", fără să mai lupte pentru iubire. Lacrimile din ochii lor spun că nu e bine, dar ce mai contează? La cel mai mic impas iau hotărâre "înţeleaptă", de a-şi vedea fiecare de viaţa lui. Bineînţeles, că este mult mai simplu să spui "viaţa e împotriva noastră", între noi există o nepotrivire de caracter, decât să recunoşti că eşti laş şi că nu ai puterea să lupţi pentru dragoste?
Carieră versus iubire, şi multe decizii înţelepte(între ghilimele) ...adică - Renunţă la prostiile alea legate de iubire, pentru că stau în calea realizării tale profesionale. Eşti un tânăr care promite mult şi care poate să ajungă în vârful piramidei profesionale. Aşa că ... lasă sentimentalismele ieftine legate de iubire, nu e pentru tine, poţi face o partidă mai bună.
De ce renunţă oamenii de azi atât de uşor la iubire?
Spune-mi pe cine iubeşti ca să-ţi spun cine eşti. Eşti la fel de mare precum îţi este şi iubirea, deoarece modul în care iubeşti este cea mai sinceră exprimare a sufletului tău.
Infantilitatea afectivă este problema acestor timpuri. Fiinţele aşa zis mature se dovedesc a fi doar nişte copii mari şi obraznici care vor jucării mai scumpe, din ce în ce mai sofisticate. În loc să ne iubim, doar ne comparăm jucăriile şi ne lăudăm cu ele. După ce ne plictisim le abandonăm, facem schimb între noi sau vrem altele noi. Problema sufletului nu se pune... e deja prea mult, oamenii cred că li se cuvine totul, că totul trebuie să fie comod şi uşor şi mai ales nu au nici o responsabilitate – ei sunt liberi. Nu poate să existe niciodată o mare iubire fără o responsabilitate corespunzătoare.
Iubirea este o modalitate de autocunoaştere profundă. Cei mai mulţi dintre voi fug de înfruntarea sinceră cu propriile sentimente, cu propriile emoţii şi cu propriile slăbiciuni. Este greu să pătrundem în zona emoţiilor şi sentimentelor, fiindcă ştim că ne va fi greu să înfruntăm realitatea. E mai simplu să continuăm să trăim în imaginaţie, să continuăm să ne închipuim că iubim, ca în copilărie, adică să fim infantili şi răsfăţaţi. Deşi fizic, multe persoane sunt mature, afectiv au rămas la vârsta adolescenţei sau chiar a copilăriei. S-au schimbat doar jucăriile şi preţul lor, dar comportamentul a rămas cam acelaşi. De aceea, la cel mai mic impas iau această hotărâre „înţeleaptă”, de a renunţa la o relaţie de iubire, pentru că ar fi mai bine să-şi vadă fiecare de viaţa lui, deoarece, deja, numai propriile emoţii şi slăbiciuni sunt greu de înfruntat. Există o nepotrivire de caracter – iar celălalt, atunci când are probleme e prea greu de dus, aşa că mai bine ne despărţim, căutăm fiecare pe altcineva ... e mai comod aşa.
Când iubeşti intens şi transfigurezi fiinţa iubită, nu există nimic mai frumos decât să dai, să dai mereu, tot, tot, viaţa, gândurile, trupul, tot ce ai, să simţi că mereu dai şi să fii gata să rişti totul pentru a da şi mai mult.
Înţelepciunea inimii spune: Poţi da fără iubire, dar nu poţi iubi fără dăruire...
Iubirea trebuie învăţată, încercată şi experimentată... prima atingere a ei nu reprezintă
niciodată expresia ei desăvârşită....
O iubire pe care eşti nevoit s-o păzeşti nu reprezintă nimic. Iubirea este Libertate, intimitate, încredere. Iubirea nu se dovedeşte... iubirea se simte!!! Iubirea nu poate fi explicată ci doar demonstrată. Iubirea e ca vântul... Iubirea e ca Dumnezeu, nu îl vezi, dar ştii că este acolo....
Nu a murit nimeni dintr-o despărţire!- se spune astăzi, deşi tradiţia ne mai spune şi altceva. Lumea e plină de oameni care nu iubesc, sau se tem să iubească. Iubirea este – A SECOND HAND EMOTION ŞI ATÂT. De ce să sufere din iubire? Sunt oameni care trăiesc, fac sex, creează, se văd cu alţi oameni, dar fără să fie nevoie să se implice emoţional, să le obiectiveze şi să le umple existenţa. Au funcţii, au ceva bani, au impresia că ştiu tot, iar dacă din iubire li se arată că nu e bine aşa cum procedează – e mai uşor să renunţe la iubire, să sacrifice totul, decât să renunţe la orgoliul, funcţia, cunoştinţele lor. Nu ştiu dacă asta e, cu adevărat, viaţă... Înclin să cred, că e doar o amorţire dulce-amară, plină de amintirea a ceea ce a fost sau de visul a ceea ce ar putea să fie... Oamenii, aleg să trăiască comod şi mediocru – pentru că iubirea cere, uneori, multe sacrificii şi … cine este cel care îţi cere ţie să faci astfel de sacrificii? În fond, ai de unde alege… poţi să faci cât sex vrei, poţi să cumperi ce vrei – de ce să iubeşti? De ce să iubeşti pe cineva, care mai pare şi foarte nepotrivit?
Uneori, chiar îţi găseşti jumătatea, dar asta nu înseamnă că ai completat şi povestea. Şi cînd ceva nu e complet, unii merg mai departe. Uneori jumătatea nu este ceva ce, aparent ar fi pentru tine, nu apare exact aşa cum te-ai gândi tu, dar faţă de acea fiinţă simţi cea mai mare intimitate sufletească, firesc şi totul curge, dar … jumătatea este şi cel mai mare pericol pentru comoditate, deoarece … nu există IUBIRE care să nu transforme şi care să nu pună degetul pe cel mai negru punct din fiinţa ta, pentru ca să aducă acolo lumină.
Ne temem de şansă, ne spunem omeneşte, nu se mai poate, sau omeneşte, nu am destulă putere să merg mai departe, nu mai simt, e prea greu acum, vreau ceva uşor.
Asta se poate traduce prin- nu vreau să "îmi amintesc încă", nu vreau să "trăiesc încă". Nu vreau să clădesc ceva când nu înţeleg că sufletul meu nu vrea să accepte provocarea jumătăţii, ci vrea diversitate, dinamism exterior, fără prea multă bătaie de cap interioară, vrea aceeaşi mediocritate cotidiană… acelaşi conformism, aceeaşi sexualitate care să te facă să uiţi, nu acea sexualitate care să te facă să-ţi depăşeşti condiţia umană