Spune-mi pe cine iubesti ca sa-ti spun cine esti!

Intre mine si tine s-a lasat tăcerea. Între mine si mine esti tu.

Mi-am dat seama ca trupul meu este doar o carcasa a infinitului : intoarce-ma pe dos si vei vedea ca nu ma mai poti cuprinde. Stii, memoria mea e intr-o „pauza de respiratie”. E într-o schimbare de sens. Intelepciunea consta in a fi nebun atunci cand imprejurarile merita osteneala.
„Dacă ai putea fi oricine ... atunci cine ai alege să fii?” Acum, răspunsul este dincolo de gândire. Doresc să fiu eu!
In fiecare zi ma autoconving ca totul se va schimba si nu va mai trebui sa fac nici un compromis. Atunci voi putea sa reinventez ceea ce se numeste normalitate. Iti dai seama? Desi inlauntrul meu e zi tot timpul, nu pot renunta la prostul obicei de a tine lampile aprinse noaptea. Noroc ca asta imi dauneaza doar mie.
Absentelor tale mult prea lungi nu le gasesc o ratiune anume. Ma simt desacralizata. Templul meu a fost ars. Am gasit in cenusa mici statuete in chipuri ciudate, straine mie. În urma a ramas o tacere, o sincopa a sentimentelor...
Ritmul vietii noastre se desfasoara in perioade, toate la fel, numai ca felul in care se prezinta le face de nerecunoscut. Evenimentul-capcana sau persoana-capcana sunt cu atat mai periculoase cu cat sunt subordonate aceleiasi legi si poarta in mod sincer o masca. Cu timpul, suferinta ne trezeste la realitate si ne semnaleaza o multitudine de capcane. Daca refuzam sa traim insipid, trebuie sa acceptam unele capcane cu toate ca avem certitudinea ca ne expunem in felul acesta la consecinte funeste.
Sunt ca un sambure de caisa.
Imi lipsesc serile de vara carora le sorbeam apusurile si ploile fragede. Iarba verde, mana ta intr-a mea. Cerul albastru-albastru...totul...
Ce-ti trebuie pentru a te simti viu? Iubire, Pasiune, hotarare, ambitie, personalitate. Entuziasm, energie, rezultate. Durere, cosmaruri … Iubire.
Iubirea nu-l tine pe cel iubit departe, nu-l tine in afara, ci-l aduce in cuprinsul propriei fiinte. Iubirea aceasta intr-adevar este o iubire de suflet, o iubire care-l ridica pe om, o iubire care ii ridica pe toti aceea pe care ii atinge. Iubirea gaseste modalitatea de a implini ceea ce lipseste. Gaseste modalitatea de a se revarsa acolo unde este nevoie.
Un om mare cand vrea sa vorbeasca cu un copil sau se coboara la el facandu-se mic, langa el, sau il ridica in brate. Asa face iubirea! Ridica mareste, inalta, se coboara acolo unde trebuie sa se coboare. Iubirea este o putere, iubirea este o realitate. Trebuie sa fie o realitate.
Traim intr-o societate in care legaturile cele mai multe dintre oameni sunt legaturi oficiale, in care e prea putina preocupare de a se inmulti iubirea; in care majoritatea oamenilor asteapta iubirea altora dar nu se simt datori ei insisi cu iubire.
Cei mai multi dintre oameni au legaturi intre ei, legaturi oficiale, legaturi de familie, legaturi de rudenie - care nu implica totdeauna si iubirea. Iubirea este mai presus de toate acestea. Este si o iubire fireasca fara indoiala.. Iubirea care o au copii fata de parinti si parintii fata de copii. Este si o iubire impotriva firii, iubirea pe care o au cei patimasi fata de cei asemenea cu ei; iubirea care o au cei care isi implinesc patimele fata de cei care ii ajuta sa-si împlineasca patimile. Aceasta este o iubire impotriva firii.
Cand fericirea ta e orice altceva decat dragoste/iubire/sufletul pereche banii ti-o pot cumpara. totul e sa ai destui bani. daca fericirea ta se masoara in a avea masini tunate, atunci baga banu si ia-ti cate masini vrei si fa-le cum vrei. daca fericirea ta se masoara in a te plimba prin lume, baga banu si fa asta.
Dacă pentru tine, inseamna ca iti place mult acea persoana si ce iti ofera, nimic mai mult. Esti happy daca el/ea te saruta, te imbratiseaza, te alinta, te satisface sexual. daca stai cu acea persoana in acelasi apartament, inseamna ca iti convine ce face prin casa. Deci prin urmare dragostea, în viziunea ta, e de fapt un sentiment de egoism dus la extreme, banii pot cumpara fericirea, indiferent de ce este acea fericire... Dar …

Dar este si o iubire mai presus de fire: iubirea dupa porunca, iubirea pe care ne-o porunceste Dumnezeu si care ne aseamana cu Dumnezeu. Aceasta iubire nu mai tine seama de legaturile firesti sau de legaturile patimase cate pot fi intre oameni, ci este o iubire mai cuprinzatoare si-i cuprinde pe toti pentru ca asa vrea Dumnezeu. Daca avem o porunca a iubirii, avem si o datorie de a iubi.
De cele mai multe ori legaturile de iubire sunt legaturi spontane, legaturi care se intampla de la sine.
Iubirea este cuprinzatoare si este implinatoare. Implineste ceea ce lipseste persoanei iubite. Aceasta se intampla mai ales in prietenie, unde cel care iubeste ofera, nu asteapta sa primeasca. Si primeste, pentru ca prietenia este cu reciprocitate. Dar in prietenie nu se ofera ca sa primesti, ci se ofera ca sa te simti bine oferind. Asa trebuie sa fie si in viata de familie, fiecare sa caute fericirea celuilalt. Si aceasta se poate realiza in masura in care sufletul este plin de iubire.
Iubirea nu calculeaza cand da. Calculeaza cand primeste in sensul ca se simte si mai datoare cu iubire atunci cand primeste ceva.
Când o sămânţă nu este neglijată, aceasta va oferi un nectar dulce pentru noi şi pentru ceilalţi. Doar seminţele pe care le îngrijim produc fructe. Cheia către întregirea şi bucuria profundă, constă din a face din vieţile noastre o călătorie spirituală, o căutare interioară, o căutare a acelei iubiri care nu dispare şi nu se micşorează odată cu trecerea timpului, ci creşte şi ne susţine. „Suntem aici nu doar să creştem recolte, ci să creştem zei.”

Ceea ce pot spune acum este că...la ultima intalnire cu mine insemi … am lipsit.